Istoria Comitetului National Roman al Marilor Baraje
Romania, tara membra fondatoare a ICOLD
In 6 iulie 1928, reprezentanţii Elveţiei, Franţei, Italiei, Marii Britanii, Statelor Unite ale Americii şi României la Congresul Uniunii Internaţionale a Producătorilor şi Distribuitorilor de Energie Electrică, au hotărât constituirea unei asociaţii profesionale internaţionale care să se ocupe de problema barajelor, al căror număr era în creştere în urma avântului hidroenergiei. Asociatia a primit denmirea de Comisia Internaţională a Marilor Baraje ( pe scurt, CIGB în limba franceză şi ICOLD în cea engleză ).
Reprezentantul României la Congresul Uniunii Internaţionale a Producătorilor şi Distribuitorilor de Energie Electrică, în cadrul căruia s-a hotărât înfiinţarea Comisiei Internaţionale a Marilor Baraje, a fost profesorul Constantin D. Buşilă. La iniţiativa sa, s-a constituit in Romania „Comitetul Naţional Român al Marilor Baraje“ (CROMB) a carei presedintie si-a asumat-o. Primul secretar al acestui comitet a fost Cristea Mateescu, pe atunci tânăr asistent la Şcoala Politehnică din Bucureşti şi colaborator al profesorului Buşilă.
CROMB era alcătuit la acea vreme din următorii membri colectivi: Ministerul Lucrărilor Publice, Ministerul Industriei şi Comerţului, Ministerul Agriculturii, Şcoala Politehnică din Bucureşti, Şcoala Politehnică din Timişoara, Societatea Politehnică din România, Asociaţia Generală a Inginerilor din România, Comitetul Naţional Român pentru Studiul Amenajării şi Folosirii Izvoarelor de Energie, Comitetul Român pentru Conferinţa Mondială a Energiei.
Legăturile Comitetului Naţional Român al Marilor Baraje cu ICOLD s-au păstrat pănă prin anul 1939, profesorul C. Buşilă participând la reuniunile acestuia din 1938 de la Viena şi din 1939 de la Zűrich. Odata cu declansarea celui de al doilea razboi mondial activitatea interna si internationala a CROMB intra intr-o lunga perioada de intrerupere.
Actvitatea CROMB între 1950 și 1980
În această direcţie, Comitetul Naţional Român al Marilor Baraje trimite la ICOLD, la 15 ianuarie 1957, o scrisoare prin care cere readmisia sa în organizaţia internaţională a marilor baraje. Cererea a fost discutată şi aprobată în cadrul Reuniunii ICOLD din acel an, desfăşurată la Istanbul.
Comitetul National al Marilor Baraje era atunci condus de profesorul Cristea Mateescu secondat de profesorul Dorin Pavel care era vicepreşedinte. Secretarul comitetului era Alexandru Nissim, director al ISPE şi conferenţiar la Institutul de Construcţii Bucureşti, actuala Universitate Tehnică de Construcţii.
Din Comitetul Executiv al CROMB făceau parte, printre alţii, viitorii academicieni Aurel Beleş (renumit specialist în probleme de rezistenţa materialelor, calculul construcţiilor şi seismologie inginerească) şi Ion Băncilă (geolog de renume) precum şi viitorii profesori universitari: Alexandru Diacon şi Radu Prişcu.
La congresul ICOLD-ului desfăşurat la New York, la un an după ce România fusese readmisă ca membru al organizaţiei internaţionale, ţara noastră avea să fie reprezentată de patru delegaţi si sa trimita 4 rapoarte şi o comunicare.
În anul 1961 a fost ales ca preşedinte al Comitetului Naţional Român al Marilor Baraje dr.ing. Florin Iorgulescu. Vicepreşedinţi erau experimentaţii profesori Cristea Mateescu şi Dorin Pavel iar secretar era tot dr.ing. Alexandru Nissim, care era director tehnic în cadrul Comitetului de Stat al Apelor.
La congresul ICOLD de la Roma, din 1961, România a fost reprezentată de 5 delegaţi si a trimis trei rapoarte, publicate în volumele congresului. La congresul urmator, al optulea, desfăşurat la Edimburg în 1964 delegaţia României a fost alcătuită din 4 memebrii iar România a trimis doar două comunicări, alte doua fiind intarziate de autoritati. În preajma celui de-al nouălea Congres ICOLD, ce s-a desfăşurat la Istanbul în anul 1967, se schimase şi componenţa Comitetului Executiv CROMB. Preşedinte era tot dr.ing. Florin Iorgulescu iar vicepreşedinţi erau: prof. Radu Prişcu, ing. Alexandru Nourescu, iar secretarul comitetului era ing. Vladimir Focşa, şeful colectivului mixt româno-iugoslav de proiectare a Sistemului Hidroenergetic şi de Navigaţie Porţile de Fier I. La congresul de la Istanbul Romania a trimis 3 rapoarte, dar datorita intarzierii provocate de sarabanda aprobarilor doua au primit statut de comunicari, fiins publicate in volumul suplimentar. La Congresul 10 ICOLD, desfăşurat în anul 1970 la Montreal, România a participat cu 6 rapoarte.
La Madrid, in 1973, s-a desfăşurat al unsprezecelea congres organizat de ICOLD şi reuniunea anuală a acestuia. Ca şi la Montreal, specialiştii noştrii se prezentau cu un număr mare de lucrări: patru rapoarte şi două comunicări. Dar perioada activa a CROMB pe plan international s-a oprit in 1976 si s-a reluat abia in 1992.
În anul 1979 s-a desfăşurat la New Delhi a 47-ea Reuniune ICOLD şi al 13-lea congres al ICOLD. A fost congresul jubileului de aur. Cu un an în urmă ICOLD, ca şi comitetul român de altfel, împlinise 50 de ani de existenţă. Deşi România a transmis un număr mare de rapoarte, şase, la această importantă manifestare ştiinţifică internaţională n-a participat nici un delegat român.
Perioada 1980 – 1989. Izolarea
Intervalul de timp cuprins între anii 1980 şi 1989 este o perioadă de izolare a specialiştilor români din domeniul barajelor de comunitatea ştiinţifică internaţională. La congrese delegaţii români lipseau. Reprezentantul României în Comitetul pentru Calculul Barajelor, profesorul Radu Prişcu, ţinea legătura cu colegii lui de comitet prin corespondenţă.
Absenţei reprezentanţilor Comitetului Naţional Român al Marilor Baraje de la reuniunile anuale şi congrese i se adăuga neachitarea cotizaţiei la ICOLD. Deşi comitetul nostru era unul dintre membri fondatori ai acestei prestigioase organizaţii, acesta nu-şi mai achitase cotizaţia din 1979.
La începutul lunii septembrie 1983 s-a platit restanţa la cotizaţie până în anul 1982 inclusiv.
Din nou nu s-au mai facut plati catre ICOLD. In 1986 comitetului român i s-a transmis un „ultimatum”: cotizaţia pe anul în curs şi restanţele din anii precedenţi trebuiau achitate până la sfârşitul anului 1986.
La scurt timp după această scrisoare, se modifica componenţa a Comitetului Naţional Român al Marilor Baraje. Noul preşedinte al comitetului era dr.ing. Lucian Lefter, directorul general al Institutului de Studii şi Proiectări Hidroenergetice (ISPH), vicepreşedinte era profesorul Alexandru Diacon iar secretar ing. Dinu Mihail. Noul Comitet a facut eforturi disperate sa gaseasca fondurile necesare dar a esuat. După cum era de aşteptat inevitabilul s-a produs. Comitetul Naţional Român al Marilor Baraje a fost exclus din ICOLD începând cu data de 22 mai 1987.
Din 1990 pana in prezent
La 26 mai 1990, la Sydney, s-a supus aprobării Reuniunii Executive ICOLD cererea României de readmitere în această organizaţie internaţională.
In data de 24 ianuarie 1991 s-a intrunit adunarea de reconstituire a Comitetului Naţional Român al Marilor Baraje.
Noul preşedinte ales al comitetului era conf.dr.ing. Dan Stematiu. Vicepreşedinţi au fost aleşi dr. ing. Ştefan Ionescu, ing. Alexandru Constantinescu şi ing. Iurie Druţă. Secretarul comitetului a fost desemnat Dinu Mihail, cel care păstrase trează flacăra comitetului în perioadele de restriste. Membrii colectivi ai CROMB erau: Ministerul Energiei Electrice, Ministerului Apelor, Pădurilor şi Mediului Înconjurător, Institutul de Studii si Proiectari Hidroenergetice (ISPH) Trustul de Constructii Hidrotehnice (TAGCH), Institutul de Cercetari Hidrotehnice (ICH), Institutul de Constructii Bucuresti (ICB), Institutul de Cercetări şi Proiectări pentru Gospodărirea Apelor (ICPGA), Institutul de Studii şi Proiectări Energetice (ISPE), Institutul de Proiectări Miniere (IPROMIN), Institutul de Studii şi Proiectări pentru Îmbunătăţiri Funciare (ISPIF), Trustul de Lucrări Hidrotehnice Speciale (TLHS), Institutul Politehnic din Timişoara, Institutul Politehnic din Iaşi şi firmele de comerţ exterior Romconsult şi Romelectro. La aceasi reuniune erau desemnaţi „membri de onoare fondatori : dr.ing. Florin Iorgulescu (care, după cum am arătat, a condus comitetul timp de un sfert de veac); prof. ing. Alexandru Diacon (vicepreşedinte al comitetului timp de aproape 10 ani) şi prof.dr.doc.ing. Simion Hâncu (fost membru al comitetului, la acea dată ministrul Apelor, Pădurilor şi Mediului Înconjurător).
Urmare a diligentelor CROMB si adresei din ianuarie 1992 catre ministerele Mediului şi al Lucrărilor Publice s-a reusit infiintarea, prin HG 419/1993, a Comisiei Naţionale pentru Siguranţa Barajelor şi Lucrărilor Hidrotehnice (CNSBLH, ulterior denumită abreviat CONSIB) pe lângă Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului.
În anul 1993 s-a desfăşurat Adunarea Generală CROMB pentru alegerea noilor membri ai comitetului executiv şi al biroului acestuia. Preşedinte al CROMB a fost reales profesorul Dan Stematiu. Secretar al comitetului era tot Dinu Mihail. În rândul celor trei vicepreşedinţi se producea o singură schimbare, ing. Dan Hulea, şef de serviciu în cadrul Regiei Autonome de Electricitate (RENEL), prelua locul fostului vicepreşedinte ing. Alexandru Constantinescu în noul Birou CROMB.
La 12 martie 1996 s-a desfăşurat Adunarea Generală CROMB. În cadrul acestei reuniuni au fost aprobate pe lângă activitatea Comitetului Executiv CROMB şi raportul financiar pe perioada 1993-1996 şi o serie de modificări ale statutului şi regulamentului interior al asociaţiei. Noul preşedinte al CROMB devenea profesorul Adrian Popovici. Dintre vechii vicepreşedinţi ai CROMB a rămas doar Ştefan Ionescu. Noii vicepresedinti erau Petre Marinescu, din partea detinatorilor si Constantin Prioteasa din partea constructorilor. In urma retragerii domnului Dinu Mihail secretar era desemnat domnul Nicolae Dascalescu.
La 20 mai 1999 s-a desfăşurat Adunarea Generală CROMB pentru alegerea noului comitet executiv. Preşedinte al CROMB a fost reales profesorul Adrian Popovici. Faţă de situaţia de acum trei ani, în Biroul Executiv CROMB s-a produs o singură modificare. Noul vicepreşedinte care reprezenta „constructorul” în cadrul biroului a fost ales ing. Emil Timofti, director al Hidroconstrucţiei.
La reuniunea comitetului executiv din luna aprile se discuta prima formă a unei propuneri legislative privind siguranţa barajelor, redactata de Dan Stematiu, Stefan Ionescu si Alexandru Constantinescu. In luna noiembrie se publica Legea Siguranţei Barajelor, iniţiată şi elaborată de CROMB şi Comisia Naţională pentru Siguranţa Barajelor şi a altor Lucrări Hidrotehnice.
In prima zi a lunii septembrie a aceluiasi an 2000 a fost lansată, în cadrul reuniunii comitetului executiv CROMB, lucrarea „Dams in România“, editata de presedintele Adrian Popovici si secretarul CROMB Nicolae Dascalescu.
La 26 aprilie 2002 s-a desfăşurat Adunarea Generală CROMB pentru alegerea noului comitet executiv. Au participat aproape 70 de reprezentanţi ai membrilor colectivi. Preşedinte al Comitetului Naţional Român al Marilor Baraje a fost ales profesorul Dan Stematiu, iar cei patru vicepreşedinţi aleşi erau toţi noi în această funcţie: Ei reprezentau: domeniul „proiectării barajelor“ în persoana lui Dan Dobrescu, „constructorul“ prin Marian Sterian şi cei doi mari „administratori” ai barajelor ţării noastre, Hidroelectrica (prin Octavian Mateescu) şi Administraţia Naţională “Apele Române“ (prin Ovidiu Gabor).
Tot in anul 2003 s-a desfăşurat la Bucureşti, în perioada 24-26 septembrie 2003, al VII-lea Seminar Internaţional ICOLD privind Analiza Numerică a Barajelor. Era prima manifestare ştiinţifică internaţională pe care Comisia Internaţională a Marilor Baraje, prin comitetul său tehnic „Aspecte de Calcul şi Proiectare a Barajelor”, a organizat-o în România.
În anul 2005, la 17 iunie, s-a desfăşurat Adunarea Generală de alegere a Comitetului Naţional Român al Marilor Baraje. Presedintele si vicepresedintii in functie au fost realesi. Secretar a ramas domnul Nicolae Dascalescu, dar s-a decis sa fie numit ca secretar adjunct domnul Iulian Asman, care ulterior a devenit secretar CROMB, in functie si in prezent.
In ziua de 22 mai 2008 a avut loc adunarea generală a comitetului, care a reprezentat finalul de mandat al profesorului Dan Stematiu, în calitate de preşedinte CROMB, şi al lui Nicolae Dăscălescu, în calitate de secretar al comitetului. Noul preşedinte ales al CROMB a fost prof.dr.ing. Radu Sârghiuţă iar noul secretar, dr.ing. Iulian Aşman.
În perioada 2008 – 2011 s-au desfăşurat doua evenimente de excepţie:
- In zilele de 8 – 9 octombrie 2009 în colaborare cu UTCB, au avut loc o serie de manifestări prilejuite de comemorarea împlinirii a 30 de ani de la dispariţia distinsului academician, şef de scoală în domeniul hidraulicii şi hidrotehnician care a fost profesorul Cristea Mateescu.
- În ziua de 19 noiembrie 2010 s-a desfăşurat, cu sprijinul firmei CARPI şi al UTCB, un alt eveniment de referinţă şi anume Simpozionul naţional al CROMB având pe ordinea de zi:
- Siguranţa structurilor hidrotehnice din România;
- Sisteme de etanşare utilizând geomebrane In ziua de 5 mai 2011 a avut loc adunarea generală de alegeri a comitetului, care a reales ca presedinte pe profesorul Radu Sarghiuta si a confirmat ca secretar pe domnul Iulian Asman. Biroul comitetului a ramas acelasi.
În perioada 2011 – 2014 s-au desfăşurat o serie de evenimente importante din care mentionam participarea la a 80 Reuniune Anuala si la al XXIV-lea Congres ale ICOLD de la Kyoto, si la celelalte intruniri internationale, implicarea CROMB in probleme de actualitate legate de lucrarile de reabilitare a constructiilor hidrotehnice, organizarea sub egida CROMB a unor simpozioane consacrate utilizarii palplanselor la reabilitarea digurilor si protectia impotriva iunundatiilor, utilizarii geotextilelor la constructiile hidrotenice, productiei si utilizarii betoanelor speciale
In ziua de 24 iunie 2014 a avut loc adunarea generală a comitetului, care a reprezentat finalul de mandat al profesorului Radu Sarghiuta, în calitate de preşedinte CROMB. Noul preşedinte ales a fost conf. dr.ing. Altan Abdulamit iar dr.ing. Iulian Aşman a fost reconfirmat ca secretar. Vicepresedinti au fost alesi doamnele Gabriela Dimu si Irinel Iacob, si domnii Ovidiu Gabor, Mihai Cojocar si Marian Sterian. In anul 2016, in urma trecerii in nefiinta a domnului Cojocar vicepresedinte a devenit domnul inginer Ion Radu.
In cursul anilor 2014 – 2015 au fost cooptati 4 noi membrii colectivi ai CROMB: ESZ Prahova; SC RUXPRO SRL ; SC AQUA PROCIF SRL and RayGates – Romania.