Romana English

(021) 755.75.75

Comitetul National Roman al Marilor Baraje

COMITETUL NAŢIONAL ROMÂN AL MARILOR BARAJE


COMITETUL NAŢIONAL ROMÂN AL MARILOR BARAJE  denumit  pe  scurt CROMB este conform statutului o asociaţie profesională, autonomă, neguvernamentală, cu personalitate juridică, neurmarind scopuri lucrative.

CROMB are drept scop colectarea, sinteza şi valorificarea experienţei membrilor comitetului în vederea asigurãrii documentãrii şi consultanţei pentru membrii individuali şi colectivi, precum şi pentru terţe persoane, în toate problemele aferente barajelor: tehnice, tehnologice, economice, instituţionale, de siguranţã şi întreţinere, de impact asupra mediului natural şi vieţii social-economice, de valorificare şi exploatare raţională a apei. De asemenea, CROMB asigurã reprezentarea opiniilor şi intereselor tehnice ale membrilor sãi în raport cu organismele sau organizaţiile din ţarã şi din strãinãtate.

CROMB face parte din Comisia Internaţională a Marilor Baraje (ICOLD) care reuneşte în prezent 88 de ţări (reprezentând 90% din populaţia lumii) şi peste 10.000 de membrii individuali, profesionişti în cele mai diverse meserii legate de domeniul barajelor provenind atât din companiile private cât şi din cele de stat, din birouri de consultanţă, din universităţi şi laboratoare.

Misiunea ICOLD este să facă să progreseze arta, ştiinţa şi ingineria pentru proiectarea, construcţia, exploatarea şi întreţinerea unor baraje sigure pentru a asigura dezvoltarea durabilă şi gestionarea resurselor mondiale de apă.

În realizarea acestei misiuni, Comitetele Naţionale ale Marilor Baraje constituie pilonul central.

ICOLD a fost fondată pe 6 iulie 1928 la Paris de reprezentanţi ai 6 naţiuni printre care, şi România, care s-a regăsit în acel moment într-o companie selectă:  Anglia, Elveţia, Franţa, Italia, Statele Unite. Comitetul Naţional Român al Marilor Baraje (CROMB) înfiinţat atunci, a aderat cu drepturi depline la ICOLD in 1931. Astfel CROMB este una din cele mai vechi asociaţii profesionale româneşti cu recunoaştere internaţională.


Date istorice asupra evolutiei constructiei de baraje din Romania

Vestigii si marturii ale utilizarii de baraje pentru scopuri industriale (ex. sfaramarea minereului cu continut de aur si separarea aurului pur prin spalare a aurului) si de alimentare cu apa, exista in tara noastra inca din epoca romana si chiar de mai inainte. Pe amplasamntul acelor acumulari initiale numite si „tauri" au fost construite, folosind tehnici mai avansate, noi acumulari mai solide in secolele 18 - 19 dintre care unele sunt si astazi in functiune.

La inceputul secolului 20, ca urmare a cresterii rapide a cererii de energie in Romania, au fost puse in functiune intre 1901 - 1918, 38 de amenajari hidrolectrice care impreuna cu facilitatile existente anterior si extinse in aceasta perioada au insumat 21000 Kw si o putere instalata de 75 GWh/an mediu. Majoritatea acestor centrale hidrolectrice erau de tipul  baraje de derivatie cu caderi intre 3 - 10 m si capacitati instalate reduse.

Pentru a realiza cateva acumulari pentru aceste centrale electrice au fost construite baraje de greutate din zidarie de piatra sau beton cu inaltimi cuprinse in intervalul 13 - 27m (Sadu II, Cugir, Rasca Mica si Valiug). La sfarsitul primului razboi mondial capacitatea instalata a centralelor hidrolectrice constituia 20% din total.

Intre 1919 - 1940 procentajul de energie produs de centralele hidroelectrice a scazut datorita extinderii aportului centralelor termoelectrice. Totusi si in aceasta perioada au fost construite 8 centrale hidroelectrice cu baraje. Dintre acestea, cea mai importanta din Romania la acea vreme centrala hidroelectrica de la Dobresti construita in 1930 pentru alimentarea cu energie electrica a capitalei. Tot din aceasta perioada dateaza sistemul hidrotehnic compus din 6 acumulari pentru regularizarea debitelor pe raul Colentina si asanarea partii de nord a Bucurestiului.     

Catre sfarsitul deceniului 5 a fost lansat in cadrul Institutului de Studii si Proiectari Energetice (ISPE) un amplu program de studiu si cercetare privind posibilitatile de dezvoltare a resurselor hidroenergetice ale tarii. Coordonatorii acestui program au fost stralucitii profesori Dorin Pavel si Cristea Mateescu, care pot fi considerati fondatori ai scolii romanesti de hidrotehnica. 

Primul baraj important construit in a doua jumatate a secolului XX a fost barajul Gozna pe raul Barzava. Barajul executat din anrocamente cu masca amonte din otel cu adaos de cupru groasa de 8 - 10 mm are o inaltime de 47 m si asigura stocarea unui volum de 11,5 milioane  mc.

In 1961 a fost incheiata constructia barajului Izvorul Muntelui, un baraj de greutate de 127 m care realizeaza o acumulare de 1230 milioane mc. Barajul se numara si astazi printre primele 10 de acest tip din Europa.

In 1963 a fost pus in functiune barajul Secu pe Barzava, primul baraj cu contraforti realizat in tara noastra. In aceasta perioada s-a afirmat Profesorul Radu Priscu, un remarcabil continuator al maestrilor sai Dorin Pavel si Cristea Mateescu, care a participat la proiectarea barajelor Negovanu, Secu, Vidraru, Paltinu, Poiana Uzului s.a.. Toti cei trei mari profesori s-au aflat la un moment dat printre conducatorii CROMB fie ca presedinte, vicepresedinte  sau secretar.   

Anul 1966 a fost un an foarte important in istoria hidrotehnicii romanesti deoarece in acest an au fost terminate acumularile de pe sectorul aval al Bistritei si centrala hidroelectrica Arges.

Perioada 1970 - 1989 poate fi considerata ca fiind cea mai infloritoare din istoria constructiei de baraje din Romania. In aceasta perioada au fost proiectate si executate peste 75% din totalul barajelor in functiune astazi in Romania inclusiv sistemele hidroenergetice si de navigatie de la Portile de Fier.

Dupa 1989, in contextul noilor realitati socio-economice, ritmul constructiei de baraje s-a diminuat drastic, in special datorita lipsei de fonduri, accentul incepand sa fie pus pe lucrarile de reabilitare si de punere in siguranta.     


După întreruperea activităţii din timpul războiului şi din primii anii de după instaurarea regimului comunist, organizaţia redevine activă in 1957, iar legăturile cu forul internaţional sunt reînnodate, dar la un nivel redus. Trimiterea de rapoarte şi comunicări la Congresele şi Reuniunile anuale ICOLD era o sarcină extrem de dificilă, datorită birocraţiei şi reticenţelor autorităţilor comuniste faţă de orice legături ale specialiştilor români cu omologii străini.   

Abia in 1991 odată cu participarea la Congresul de la Viena al ICOLD au fost reluate şi consolidate la cel mai înalt nivel, legăturile CROMB cu ICOLD.

In perioada de dupa 1990 de activitatea CROMB si-au legat numele si alte personalităţi de prestigiu ale hidrotehnicii din România cum sunt prof. Alexandru Diacon, prof. Adrian Popovici, prof. Dan Stematiu, s.a.

La ultimul recensământ oficial al barajelor mari realizat de ICOLD în 1998, România  ocupă locul 19 în lume şi 9 în Europa ca număr de baraje mari (246) conform definiţiei ICOLD. Dintre acestea la sfârşitul lui 1998, 209 erau in exploatare, 29 in construcţie şi 8 în diferite stadii de proiectare.

            Definiţia ICOLD pentru baraje mari:

-          baraje  cu H > 15 m  si V > 1 mil. mc;

-          baraje cu H cuprins în intervalul 5 - 15 m cu V > 3 mil. mc;



Printre cele mai importante acţiuni ale CROMB din ultimul deceniu trebuie amintit rolul central jucat în elaborarea şi implementarea legislaţiei în domeniul siguranţei barajelor. Dintre actele normative concepute sau inspirate de CROMB enumerăm:

-         Legea nr. 466/2001 pentru aprobarea OUG nr. 244/2000 (Legea Siguranţei Barajelor) şi normele tehnice de aplicare aferente - NTLH;

-         Legea nr. 13/2006 pentru aprobarea OUG nr. 138/2005 (Legea Micilor Acumulări);

-         Norme tehnice pentru siguranţa iazurilor (NTLH - 041), s.a.

 

De asemenea CROMB este activ implicat în elaborarea legislaţiei în domeniul siguranţei digurilor.  

CROMB este condus de un Comitet Executiv alcătuit în prezent din 34 de membri, desemnaţi prin alegeri ce au loc odată la 3 ani, de regulă în anul premergător Congresului Mondial al Barajelor. Comitetul Executiv îşi alege un birou de conducere alcătuit dintr-un preşedinte şi patru vicepreşedinţi.

Lista cu toţi preşedinţii, vicepreşedinţii, şi secretarii CROMB de la înfiinţare.

Membrii CROMB sunt membrii colectivi - persoane juridice şi membrii individuali - persoane fizice. Cea mai mare parte a acestora sunt specialişti de renume implicaţi în concepţia, realizarea, exploatarea şi supravegherea barajelor din România şi aparţin unor instituţii cheie din domeniu: SC Hidroelectrica SA, AN Apele Române, SC. APASCO S.A., SC ISPH SA, SC Hidroconstrucţia SA, SC Aquaproiect SA, U.T.C.B., S.C. ISPE S.A. ş.a.

În prezent, CROMB este reprezentat în 6 Comitete tehnice ale ICOLD.

O importantă activitate a CROMB o constituie pregătirea şi selectarea lucrărilor ce urmează să fie prezentate în cadrul Congreselor trienale. Se poate afirma că România a fost şi este o prezenţă activă privind participarea aproape neintreruptă cu rapoarte şi comunicări în cadrul temelor puse în dezbaterea congreselor, incepand cu Congresul VI de la New York -1958, si continuand pana in ziua de azi cand au fost trimise 4 comunicari la Congresul XXIII de la Brasilia din mai 2009.